Guvernul a semnat unele modificări legislative pentru a putea accesa din partea SUA împrumuturi substanțiale și la dobânzi avantajoase, apropiate de costurile la care se împrumută Trezoreria SUA, destinate achiziției de armament și sprijinirii industriei de armament. De această facilitate a beneficiat până în prezent doar Polonia.
Guvernul a pregătit unele modificări legislative pentru a putea accesa din partea SUA împrumuturi substanțiale și la dobânzi avantajoase, apropiate de costurile la care se împrumută Trezoreria SUA, destinate achiziției de armament și sprijinirii industriei de armament. De această facilitate a beneficiat până în prezent doar Polonia. Proiectul de act normativ pregătit de către Ministerul Finanțelor aduce unele modificări în ce privește datoria publică, astfel încât statul să poată accesa aceste finanțări și să le poată transmite, cu respectarea condițiilor ajutorului de stat, către companii de stat.
Statul român și-a planificat să asigure capacități de producție retehnologizate pentru realizarea unei cifre anuale de afaceri de 1,8 miliarde lei la companiile din industria de apărare de stat, care ar urma să se dubleze ca număr și să sigure astfel o cifră de afaceri similară cu cea cumulată în anii 2022-2023.
Guvernul a aprobat suplimentarea cu 144 de angajați a numărului mediu de angajați ai Societății Uzina Mecanică Plopeni S.A., care va ajunge astfel la 423 angajați. Cheltuielile de natură salarială aferente sunt în valoare de 7,4 milioane lei.
Guvernul german lucrează la o strategie care are drept obiectiv modernizare a industriei naționale de apărare, a declarat duminică un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei, fără a oferi alte detalii, transmite Reuters.
Bugetele de apărare au redevenit, din păcate, o noțiune de calificare a unei puteri economice, a puterii unui stat important, a declarat, la Maratonul Afacerilor Germane în România, organizat de PROFIT NEWS TV, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria și fost ambasador în Germania, care a adăugat că în acest context Germania este nevoită să se reînarmeze, să își revizuiască investițiile în propria industrie de armament.
Prețurile contractelor de achiziție publică de produse și servicii militare în vigoare, inclusiv cele ale acordurilor-cadru atribuite în domeniile apărării și securității, vor fi ajustate pentru a se ține seama de orice creștere a costurilor pe baza cărora au fost fundamentate inițial aceste prețuri, ajustarea urmând să se facă utilizând indicele prețurilor producției industriale calculat și raportat de Institutul Național de Statistică (INS), ceea ce va duce la majorarea netă a cheltuielilor bugetare cu 1,34 miliarde lei anul acesta, a decis Guvernul în ședința de miercuri.
Deși finanțarea de la buget a industriei naționale de apărare a crescut de peste 3 ori anul acesta față de perioada 2015-2017, fiind astfel de 69 milioane lei în 2018, companiile de profil au transmis Guvernului că necesarul anual de finanțare bugetară pentru următorii 3 ani ajunge la o medie anuală de 200 milioane lei.
Ministerul Apărării Naționale va fi, în locul Ministerului Economiei, minister de resort privind industria națională de apărare și va exercita, în numele statului român, calitatea de acționar la operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat din domeniu. Senatul a aprobat, miercuri, un proiect legislativ în acest scop, cu prevederi și reglementări specifice pentru achizițiile publice în cazul companiilor din industria de apărare.
Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice este neconstituțională, a stabilit, marți, Curtea Constituțională, care a admis astfel obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații PNL. CCR arată că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. Modificările legislative vizau să elimine obligația numirii de manageri independenți politic în conducerea executivă și în Consiliile de Administrație ale unor companii de stat, între care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, Romgaz, Transelectrica, Administrația Porturilor Maritime, Complextul Energetic Oltenia, Romsilva sau Poșta Română.
Guvernul va putea decide, printr-o simplă hotărâre și prin derogare de la legislația în vigoare, ca la toate companiile de stat să numească manageri fără concurs, cu excepția celor pentru care au fost încheiate acorduri de împrumut cu finanțări internaționale.
Majoritatea PSD a propus amendarea OUG nr. 109/ 2011 privind guvernanța coporativă a întreprinderilor publice, astfel încât Guvernul să aibă posibilitatea, ca printr-o hotărâre, în mod discreționar, să hotărască pentru ce companie va fi organizată recrutare prin concurs, conform legii în vigoare, și pentru care va fi numită conducerea.
În plin scandal legat de pierderile Tarom și demisia directorului companiei, deputații se pregătesc să elimine obligația selectării unui management corporativ pentru alte companii de stat, printre care se numără Cupru Min și Complexul Energetic Hunedoara. Profit.ro prezintă în mod exclusiv companiile propuse, după ce senatorii au scutit deja de la această obligație companii sau regii neperformante precum Tarom, RA-APPS sau Complexul Energetic Oltenia.
Senatul a aprobat, marți, printr-un amendament votat în plen, exceptarea Complexului Energetic Oltenia de la obligația selectării unui management pe model corporativ, după ce inițial aleșii au avut în vedere companiile din industria de apărare, dar și Tarom, Monitorul Oficial și RA-APPS. După ce senatorii au adăugat, în comisiile de specialitate, pe lista de excepții Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, în plen au propus și adoptat chiar exceptarea Complexului Energetic Oltenia, unde Fondul Proprietatea deține peste 21% din acțiuni.
Comisiile de specialitate din Senat au mai propus eliminarea unei companii de stat de la obligația selectării unui management pe model corporativ, după ce inițial au avut în vedere companiile din industria de apărare, dar și Tarom, Monitorul Oficial și RA-APPS. Acum, senatorii au mai adăugat pe lista de excepții Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară și au pus în discuție chiar Complexul Energetic Oltenia, unde Fondul Proprietatea deține 17% din acțiuni.